Cand o strigam, ciulea urechile si intorcea capul intr-o parte atat de haios, incat ma facea sa rad. Stiam ca o gasesc dimineata pe canapeaua ei din sufragerie. Sau ca o aud cum se intinde lenesa langa patul meu. Stiam ca vom merge la Vama Veche si ca va incepe sa faca gropite, iar tot nisipul il va arunca pe Sorin. Avea locul ei in cort, in partea stanga, pe un izopren chinuit de urme de gheare. Stiam ca vom merge iarasi pe munte si ca va alerga dupa betele pe care i le aruncam in vale. Vara, iarna.

Era acolo, langa mine. Mereu. Avea locul ei in masina, locul ei sub masa de la restaurant, din bar, locul ei pe vapor, in telescaun, in tren, la cabana, la hotel sau la piscina. Zi de zi. Luna de luna. Timp de 14 ani.

Toate amintirile, din momentul in care am terminat facultatea, imi sunt intr-un fel sau altul legate de Pati. Eram o pustoaica cand am luat-o. Am crescut impreuna. Cand ne pregateam rucsacii, incepea imediat sa dea din coada si sa se invarta pe langa noi. Stia ca urma sa plecam. I-am facut un rucsac special, in care cara mancarea ei si berea noastra.

Am transformat-o intr-un catel alpinist. Se catara pe stanci ca o caprita. Mereu radeam de ghearele ei cand ne intorceam acasa. Erau tocite la jumatate.

A fost sora mai mica pe care n-am avut-o niciodata. Am avut grija de ea. Ne-am jucat. Ne-am certat. Ne-am jucat iar. Era parte din familia mea. Se umanizase atat de mult incat numai ca nu vorbea. Se uita la mine cu ochii ei dati cu rimel si o intelegeam imediat.

Iarna o luam cu noi la ski. Alerga la deal in urma teleschiului, iar apoi faceam intrecere la vale. Eu nu reuseam niciodata sa o intrec, iar Sorin trebuia sa coboare in forta, ca ea sa-l urmareasca. Pe partiile mai lungi o luam cu noi in telescaun. Statea acolo ca un om, nemiscata. Multumita. Si din nou la vale, in viteza.

Au trecut anii. Ne-am catarat impreuna pe 36 de munti, iar pe unele poteci ne-am reintors de nenumarate ori. Intr-una dintre vacantele noastre in Grecia a urcat si pe varful Mytikas (2.919m), supranumit si Tronul lui Zeus, in muntele Olimp.

Nu-i placea sa-i sufli in ureche. O gadila. Se intorcea pe spate si isi acoperea urechile cu labutele. Se gadila si la pernite. Daca ar fi fost om, cred ca ar fi ras in hohote.

Acum nu mai e. In urma ei a ramas un gol. Enorm.